#ResponsabilPeMunte: Ce NU facem când mergem pe munte

Total
368
Shares

Suntem norocoși. Avem o țară absolut minunată, cu niște locuri care taie respirația oricărui străin. Multe reportaje și documentare despre natura țării noastre au făcut înconjurul lumii și au adus aici mii de turiști cărora România le-a ajuns rapid la suflet. Ne mândrim atunci când se vorbește de bine despre țara noastră, dar nu ne comportăm întotdeauna ca atare, în așa fel încât să păstrăm pentru mult timp tot ce avem mai frumos.

Pe câteva dintre traseele montane găsim gunoaie aruncate ba într-o parte, ba într-alta. Mai nou vedem și măști lăsate în urma oamenilor. O fi chiar atât de greu să cari cu tine o bucată de material care are doar câteva grame?

De curând au circulat imagini cu o turistă care a rupt o tufă rhododendron, plantă ajunsă la maturitate în 20-30 de ani. Florile de colț sunt deja un „suvenir” des adus de pe munte, drept „recompensă” pentru drumul lung parcurs. Oare nu mai bine am fotografia plantele, decât să le rupem?

Întâlnirile cu urșii înfometați ieșiți în calea turiștilor devin o ocazia bună de divertisment. Selfie-uri de la câțiva metri de urși ori filmări cu animalele hrănite chiar din mâna oamenilor sunt la ordinea zilei. De unde bucuria de a chinui un animal doar pentru propriul amuzament?

Sunt câteva situații tot mai des întâlnite în ultima perioadă. Anul acesta parcă mai mult decât oricând. Tot mai mulți dintre noi, românii, limitați de faptul că nu mai putem pleca în concedii în afara țării cu aceeași ușurință, începem să descoperim România. E-un lucru tare bun că ne bucurăm de tot ce are frumos să ne ofere țara noastră. Dar contează și cum o facem.

#ResponsabilPeMunte

Deschidem astăzi seria de articole care încurajează la un turism responsabil pe munte. Călătorim des pe traseele din munții României și suntem conștienți de darul pe care natura ni l-a făcut. Ne dorim să contribuim la păstrarea naturii din țara noastră așa cum e ea.

Primul articol din seria #ResponsabilPeMunte vorbește despre ce NU ar trebui să facem atunci când mergem într-o drumeție, tocmai pentru ca atât experiența noastră, cât și a celor care vin după noi să fie una plăcută.

Ce NU facem atunci când mergem pe munte

NU aruncăm/lăsăm gunoaie în urma noastră

E atât de greu să cari un ambalaj plin cu mâncare, dar să îl arunci tocmai când e gol? O gumă aruncată în pădure poate bloca ciocul unei păsări. Tot păsărilor poate dăuna și un chiștoc de țigară, pe care l-ar putea confunda cu hrana. Am văzut anul trecut niște imagini cu o pasăre care își hrănea puiul cu un astfel de chiștoc. Foarte dureros!

Fotografii de Daniela Ursu

Ambalajele rezistă sute de ani până să se degradeze. Din păcate, am văzut tot mai multe fotografii în acest an cu mormane de gunoaie strânse pe traseele cele mai populare din munții noștri. Bucegii rămân „campioni”, din păcate. Accesul facil în cadrul parcului, al cărui scop era încurajarea turismului montan, servește acum drept cale de acces pentru proba de „aruncat sportiv gunoaie”. Situația nu stă mai bine nici în Ceahlău. Mii de oameni au urcat zilele trecute să vadă piramida (fenomen meteo) care se formează doar într-o anumită perioadă a anului. Ce au lăsat în urmă o parte dintre ei, vedeți în imaginile de aici.

Așa cum nu aruncăm gunoaiele pe traseu, ar fi bine să nu o facem nici când ajungem la cabane. Ambalajele care ne rămân pot ocupa foarte puțin spațiu dacă sunt atent strânse. De ce să „pasezi” responsabilitatea cabanierului, care cine știe în ce condiții grele poate transporta apoi gunoiul către partea de jos a muntelui?

NU rupem plantele

Oricât de frumoase ar fi și oricât de mult ne-ar atrage atenția, planetele trebuie să rămână acolo unde au crescut. De curând am urcat pe Vf. La Om din Piatra-Craiului. Pe tot traseul am văzut o mulțime de plante frumoase, inclusiv celebra (și unica în lume) garofiță a Pietrei-Craiului. Deși toate erau pe poteca intens circulată, părea că nimeni nu s-ar fi atins de ele. Deci se poate, atât timp cât vrem!

Fotografie de Sorin Lazăr

Imaginile cu tufa de bujori ruptă probabil că le-ai văzut deja. Florile de colț păstrate „frumos” într-o carte sau chiar într-o ramă nu mai miră pe nimeni.

Florile acestea nu cresc decât în mediul lor. Nu pot fi mutate ori replantate, nu înfloresc în alte părți. Ele TREBUIE să rămână acolo unde au fost văzute, iar amintirea lor păstrată doar prin intermediul imaginilor.

NU hrănim animalele

Zilnic apar imagini cu urșii de pe Transfăgărășan, probabil locul din țară în care ai cele mai mari șanse să vezi un urs. Explicația e simplă. Ani de zile turiștii au considerat drept ceva amuzant (sau poate că util?) să hrănească urșii de la marginea drumului, fapt care nu a făcut decât să creeze un obicei pentru animale. Ele vin acolo unde e hrana și or să continue să vină până când oamenii se vor opri din a le hrăni.

Efectele nu se opresc aici. Oare cum va proceda un urs obișnuit ca oamenii să îl hrănească, atunci când se întâlnește în inima munților cu un turist? În mod normal urșii se sperie de prezența oamenilor și o iau la fugă. Situația s-ar putea să nu mai fie aceeași cu un urs obișnuit cu prezența umană. Există șansa ca el să se apropie de om și să aștepte ori să caute hrana. De aici până la un incident dramatic nu mai e decât un pas.

NU pornim pe traseu fără să ne documentăm și fără să avem echipamentul potrivit

Urmărim paginile de Facebook ale echipajelor Salvamont din România și vedem zilnic relatări de la intervențiile lor. Avem un respect enorm pentru tot ce fac acești oameni și știm cât de des își pun viața în pericol pentru a-i salva pe cei aflați în dificultate.

Accidentele se întâmplă, sunt inevitabile. Însă o parte dintre ele pot fi prevenite prin câteva lucruri simple, care se întâmplă acasă, înainte de a porni pe traseu.

Tot ce trebuie să faci e să te documentezi despre traseu, să verifici prognoza meteo și să ai echipamentul potrivit pentru drumeția pe care o vei parcurge. Pare simplu, dar tot mai mulți oameni le ignoră.

Pe traseele din Bucegi sau din alți munți la care se ajunge ușor ai să vezi întotdeauna mulți turiști în adidași ori fără apă la ei. În caz că vremea se strică din senin sau apar diverse probleme pe traseu, situația se complică destul de tare pentru cineva nepregătit cu rezerve de apă/mâncare ori care nu are echipamentul potrivit. În astfel de momente este apelat serviciul Salvamont. Probabil că o parte dintre solicitări ar putea fi prevenite prin respectarea unor reguli de bază.

Iată câteva exemple recente.

7 August, Masivul Ceahlău. În timp ce echipa Salvamont mergea la o intervenție, s-a intersectat cu 6 turiști care coborau în noapte de pe munte, folosindu-se doar de lanternele telefoanelor și care nu erau echipați corespunzător. O parte a echipei Salvamont a trebuit să rămână cu ei, ca să prevină un alt accident. O frontală costă 15 lei.

7 August, Munții Bucegi. Un grup de 4 tineri din București s-au aventurat pe un traseu dificil (Abruptul Prahovean) fără experiență și echipament. Noaptea i-a surprinși blocați în partea superioară a traseului și au solicitat intervenția Salvamont.

31 Iulie, Munții Făgăraș. Un tânăr de 19 ani ajuns la Lacul Călțun a solicitat sprijinul Salvamont, având o stare generală de sănătate alterată. A fost trimit și un elicopter pentru preluarea și evacuarea sa. Concluzia echipajului Salvamont a fost că turistul nu avea echipament corespunzător, pregătire și nici condiția fizică necesară parcurgerii unui astfel de traseu.

Iar acestea sunt doar câteva exemple. Astfel de situații se întâmplă constant, din păcate. Profesionalismul echipajelor Salvamont face ca intervențiile să aibă un final fericit, însă cu niște eforturi inimaginabile de cele mai multe ori.


Sunt sigur că și voi ați întâlnit pe munte exemple de „AȘA NU”, dar și mai multe de „AȘA DA”. Vă invităm să povestiți în comentarii experiențele voastre pe munte și lecțiile învățate în ce privește păstrarea unui comportament responsabil.

Cu cât vom da mai mulți exemple pozitive prin comportament, cu atât îi vom face și pe cei din jurul nostru să ne preia obiceiurile. E nevoie doar de timp. Și de optimism.

Pe data viitoare!


Zbor peste Munții României este un proiect inițiat de Dragoș Asaftei și susținut de AQUA Carpatica. Partener de mobilitate: BavariaOnline.



1 comment
  1. Bravo pentru articol! Din pacate, in ultima perioada, sunt tot mai dese astfel de cazuri de ASA NU. Astfel de articole ar trebui propagate mai mult/mai des in mediul online. Poate, daca le vad mai des oamenii, sau mai multi oameni, unii dintre ei vor incepe sa-si schimbe comportamentul sau atitudinea.
    Mult succes!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *