Aflat la o distanță de 20km de Râmnicu Vâlcea, în direcție opusă față de Parcul Național Buila-Vânturarița, Masivul Cozia este un alt loc frumos, potrivit pentru drumeții în orice anotimp. Plănuiam să ajungem aici de mai mult timp, însă am așteptat perioada cea mai „intensă” din toamnă, ca să ne putem bucura din plin de culorile spectaculoase ale pădurilor de foioase din jurul masivului. Așa cum veți vedea mai jos, traseul ales de noi a fost cel care se parcurge integral pe jos. În masiv mai există și variante de acces auto, dar pe care nu le-am încercat. Și după ce am văzut cât de frumos a fost traseul ales, nici că am vrea să-l scurtăm în vreun fel.

Filmul călătoriei: Imagini aeriene 4K cu peisajele de toamnă din Masivul Cozia

Toamna este cu siguranță anotimpul Masivului Cozia, dacă putem spune așa. Iar imaginile surprinse în această tură vor confirma ce am spus. Însă e un munte care poate fi parcurs în siguranță și iarna, așa că vom reveni aici curând. Dar până atunci, să pornim într-o nouă călătorie #DeasupraMuntilorRomaniei, prin niște peisaje minunate de toamnă.

Traseu circuit în Masivul Cozia cu pornire de la Mănăstirea Turnu

M. Turnu – La troiță – M. Stânișoara – Muchia Vlădeasa – Vf. Cozia (Ciuha Mare) – Muchia Turneanu – La Roiță – M. Turnu

Traseul începe de la Mănăstirea Turnu, acolo unde se poate și lăsa mașina. Dacă nu veniți cu mașina, există și trenuri care ajung aici, iar din haltă până la punctul de pornire sunt doar 10 minute de mers pe jos.

Urcarea în Cozia, pe aproape tot parcursul ei, este destul de lină, de aici și lungimea mare a traseului. Spre exemplu, se urcă aproape 13km pentru o diferență de nivel de circa 1.400m, iar asta înseamnă aproximativ 100m diferență de nivel pentru fiecare kilometru. Desigur, e o medie, dar cam tot traseul are urcări line, cu excepția ultimelor segmente, unde sunt niște porțiuni puțin tehnice (există și o zonă cu lanțuri) și mai abrupte. Dar nimic care să pună probleme.

Revenind, tot traseul e o ocazie bună de relaxare în niște peisaje minunate. Toamna toată pădurea e frumos colorată. Mijlocul lui octombrie pare cea mai bună perioadă de ajuns aici, dar nici mai devreme ori mai târziu peisajul nu e mai prejos.

Primul loc în care vei ieși din pădure și vei avea o priveliște spre creasta maisvului va fi cam la o oră de la pornirea pe traseu, cu jumătate de oră înainte să ajungi la Mănăstirea Stânișoara. Vei găsi aici o stâncă lipită de traseu, pe care se poate urca în siguranță și de unde Cozia îți va zâmbi. Și tu îi vei zâmbi înapoi, când vei vedea ce frumusețe se arată în fața ta. Din acest punct traseul coboară puțin, apoi urcă iar pe lângă un pârâu. Înainte să ajungi la mănăstire vei găsi și un izvor, de unde îți poți lua apă. E singurul izvor de aici în sus.

Tot din zona mănăstirii vei mai vedea încă o dată creasta masivului, iar apoi, pe măsură ce urci, la alte 30 de minute îți va ieși în cale o altă stâncă de unde sigur vei mai face niște fotografii frumoase. Din acest punt și până pe creastă urcarea devine puțin mai susținută, iar în ultima parte este și porțiunea cu lanțuri menționată mai sus. În prima parte lanțurile sunt utile pentru o trecere peste o zonă mai expusă, iar în a doua parte le vei folosi pentru sprijin în urcarea abruptă. Nu trebuie să îți faci griji, porțiunile de care vorbesc sunt scurte și le vei putea parcurge fără probleme.

De aici nu mai e mult și ajungi pe creasta masivului, la Cabana Cozia, de unde vă și puteți aproviziona cu apă sau gustări. Dacă plănuiți să mâncați aici (și la orice cabană în general), e bine să dați un telefon înainte și să aflați dacă în perioada în care mergeți e deschisă cabana/se servește mâncare.

După un scurt popas făcut în zona cabanei pentru noi fotografii, am făcut și ocolul scurt care duce chiar pe Vf. Ciuha Mare, cel mai înalt vârf din masiv. Are o altitudine de 1.667m (sau 1.668 după unele surse) și oferă o priveliște frumoasă asupra masivelor din jur, dar și până spre Munții Făgăraș, a căror creastă, într-o zi senină, se vede senzațional.

Ca să știi cum îți dozezi timpul (mai ales că toamna ziua e deja mai scurtă), de pe vârf și până înapoi la Mănăstirea Turnu ai de coborât circa 3 ore. Ținând cont că potecile sunt acoperite cu frunze în perioada aceasta, ne-am luat o marjă mai mare de timp și am început coborârea, în așa fel încât să nu ne grăbim și să riscăm să ne „sucim” glezna în vreo piatră ascunsă sub covorul tomnatic.

Pe tot traseul de coborâre vei mai găsi 2-3 puncte cu priveliște spre creasta masivului, dar și spre Valea Oltului, care pare atât de liniștită de la înălțime. Ecoul camioanelor îți mai amintește din când în când că te afli aproape de unul dintre cele mai circulate drumuri din România. În rest liniștea e la ea acasă. Ca în orice alt loc din frumoșii munți ai țării noastre.

Noi am început urcarea pe traseu la 8:30 dimineața, iar la ora 16:40 eram deja jos. Timpul efectiv de mers (într-un ritm constant, suținut) a fost de 6 ore și 35 de minute, iar în rest au fost pauzele de fotografiat. Mers în tihnă, se mai pot aduna încă 1-2 ore pentru acest traseu, mai ales că peisajul e de o frumusețe inedită. Atenție mereu însă la ora de apus a soarelui. Nu recomandăm mersul pe munte noaptea sau pe lumină slabă celor fără experiență.

Acum că ne-am familiarizat cu traseul și masivul, așteptăm o primele ninsori să surprindem peisajele și în haine de iarnă. Că de „ținuta” de toamnă ne-am îndrăgostit iremediabil.

Informații tehnice despre traseu

Marcaj: Bandă Roșie și Cruce Roșie până La Troiță, Bandă Albastră și triunghi albastru până pe vârf, Bandă roșie la coborâre / Distanță (dus-întors până la Vârful Toaca): 24 km / Timp de mers (dus-întors): aprox. 7 ore / Diferență de nivel cumulată: 1.476m/ Grad de dificultate: ușor ca grad de înclinație, mediu ca efort ținând cont că e un traseu destul de lung / Punctul de pornire pe traseul (există parcare pentru mașini)

Reperele de pe traseu: A – Start/final traseu, Mănăstirea Turnu; B – La Troiță; C – Mănăstirea Stânișoara; D – Creasta masivului; E – Punct de intersecție cu traseul Triunghi Roșu la coborâre. Hartă realizată pe muntii-nostri.ro.

Secvențe filmate pe traseul parcurs

Prognoza meteo pentru următoarele zile


Zbor peste Munții României (#DeasupraMuntilorRomaniei) este un proiect realizat de Dragoș Asaftei și oferit de AQUA Carpatica. Partener de mobilitate: BavariaOnline

Distribuie articolul
Articol scris de
Dragoș Asaftei
Sunt pasionat de fotografie din 2008, iar din vara anului următor am început să scriu pe acest blog. Îmi plac fotoreportajele și fotografiile aeriene. În momentul de față lucrez la proiectul Zbor peste Munții României, în cadrul căruia fotografiez și filmez din dronă cei mai spectaculoși munți din țara noastră.
Zbor peste Munții României este un proiect lansat în 2018 de Dragoș Asaftei și oferit de AQUA Carpatica
AQUA Carpatica

Comentarii

  1. Ana 16 octombrie 2022 at 7:15 - Reply

    Salut. Tocmai am făcut ieri traseul descris de tine. Există informații care nu se potrivesc cu realitatea întâlnită pe traseu. Traseul nu durează 7 ore dus-intors, și aici nu este vorba despre „ritmul fiecăruia”. De la mănăstirea Turnu până la Stânișoara a durat 2 ore, iar în continuare, s-au făcut aproximativ 4 ore. Așadar, aproape toată durata pe care o specifici în articol e doar pentru dus. Drumul de întoarcere l-am făcut pe același traseu, dar până la Mănăstirea Stânișoara și a durat aproape 3 ore. Asta s-a întâmplat pentru că grupurile întâlnite pe traseu nu au recomandat întoarcerea pe Muchia Turneanu. Te rog să documentezi mai bine aspectelea astea, pentru că nu ajută deloc dezinformarea și să se facă realist planurile de călătorie. Îți urmăresc articolele, dar în același timp consider că trebuie ca informațiile astea cruciale să fie corect documentate.

    • Dragoș Asaftei 16 octombrie 2022 at 11:05 - Reply

      Bună, Ana!

      Mulțumim frumos pentru mesajul tău! Legat de timp, am menționat în articol că vorbim de timpul de mers, într-un ritm constant, suținut. Acesta a fost timpul efectiv de mers pe traseu (fără pauze) înregistrat de ceasul nostru (încă mai avem înregistrarea, sunt 6 ore și 33 de minute de mers). În funcție de mersul fiecăruia, timpul acesta poate fi mai scurt sau mai lung, dar ce am prezentat a fost realitatea, cu siguranță. Legat de întoarcerea pe Muchia Turneanu, așa cum am și precizat, am făcut-o fără să întâmpinăm probleme legate de traseu ori marcaje.

      Vom avea grijă să accentuăm pe viitor ritmul de mers, însă reluăm mesajul că cele prezentate mai sunt redau experiența noastră în totalitate.

      Mulțumim! Călătorii frumoase!

  2. Gaby 2022 17 octombrie 2022 at 8:19 - Reply

    Bună dimineața! Frumoase peisaje! Felicitări! Un sfat vă rog și eu: pentru cei care nu mai sunt așa de tineri și genunchii nu le mai permit unghiuri de urcare sau coborâre prea strânse, recomandați un asemenea traseu?

    • Dragoș Asaftei 17 octombrie 2022 at 8:28 - Reply

      Bună dimineața! Mulțumim frumos. Nu recomandăm traseul pentru persoane cu probleme la articulații, ar fi foarte solicitant. Alternativa este accesul cu mașina direct la Cabana Cozia. Este necesară o mașină cu gardă înaltă, cei de la cabană pot fi contactați pentru detalii.

  3. florin 28 august 2023 at 14:16 - Reply

    Ieri am venit fix din acest traseu. Descrierea asta de mai sus, pe care ne-am bazat cand am plecat spre traseu, nu are legatura cu realitatea. Diferenta de nivel e de peste 1500m iar traseul are 9.8 Km pana la cabana.
    Mers efectiv au fost 5.5 ore si asta pentru ca avem experienta pe munti.
    Daca faptul ca nu ai nevoie de pioleti inseamna ca e lin, da! Asa e. Altfel, un traseu care are diferenta de nivel cu un traseu de creasta din Crai, care cu pause cu tot ajunge la 10h, nu poate fi lin. La 4 pasi facuti, ai urcat un metru.
    Pe coborare ai grohotis pe o baza de nisip si rapa in stanga. Poteca aproape ca nu mai exista iar harta e musai. Marcajele lipsesc. Eu as propune sa mai faceti o data traseul, cu un gps, cu o harta si un dus portabil pentru ca la cabana nu exista. Eventual si un Gopro ca sa vedem si noi cum fac „profesionistii” sa para lin traseul asta.

    • Dragoș Asaftei 28 august 2023 at 17:25 - Reply

      Bună, Florin!

      Îți mulțumim pentru comentariu și că ne-ai povestit experiența ta. Așa cum am scris și în articol, timpul de mers efectiv a fost de 7 ore. Ce ne vom asigura data viitoare e să menționăm mai clar că timpul poate varia de la persoană la persoană. Traseul l-am început în jur de ora 8 și l-am încheiat în jur de ora 16, iar timpul efectiv de mers a fost de 6 ore și 33 de minute, așa cum poți vedea în această imagine. Celălalt timp, de 8 ore, e din cauza faptului că am uitat să punem pauză pe ceas la câteva opriri, după cum se și vede din lipsa de activitate în intervalul respectiv.

      Legat de marcajele pe coborâre, după cum ai citit în articol, tura noastră a fost făcută acum 2 ani. De atunci și până acum e posibil să fi fost afectate din cauza vremii, nu știm că nu am mai revenit, încă. Poteca atunci era vizibilă, nu am întâmpinat probleme. Repeteăm, traseul nostru a fost făcut pe Bandă Roșie și Cruce Roșie până La Troiță, Bandă Albastră și triunghi albastru până pe vârf, Bandă roșie la coborâre.

      Ce am prezentat e strict realitatea și experiența noastră, însă ne ajută mesajul tău ca pe viitor să prezentăm mai clar marjele de timp care pot varia de la persoană la persoană.
      Toate bune și călătorii frumoase!

  4. Florin 28 august 2023 at 14:44 - Reply

    O sa par mai nebun decat voi ca nu am specificat. 5.5 ore efectiv de mers, doar urcat. Jos era dat intre 6 si 7.5H.
    Pe coborare, traseul cu triunghi 3.45h (e ala mai scurt si mai periculos)
    Una peste alta, voi ati facut traseu de 10-12 ore in 6.33… faceti si voluntariat la Salvamont?

Citește și alte articole de pe site