Aflați la granița dintre Moldova și Transilvania, Munții Călimani, de origine vulcanică, îți oferă o frumoasă priveliște asupra formațiunilor montane din nord-estul țării. Sunt cei mai tineri munți de la noi din țară și pot fi străbătuți atât pornind dinspre Suceava, cât și dinspre Mureș, Harghita ori Bistrița-Năsăud.

Noi i-am parcurs în vara anului 2019 pornind din Suceava, mai exact de la cariera de sulf Călimani, o fostă exploatare minieră (1969-1997), ale cărei urme sunt vizibile și astăzi. Drumul rămas de la carieră este astăzi folosit pentru facilitarea accesului pe munte.

Am străbătut traseul de creastă care ajunge pe vârfurile Negoiu Unguresc (2.081m) și Pietrosul Călimanilor (2.102m) și am ajuns la intrarea pe traseu mergând pe drumul care pornește din satul Gura Haitii. De aici poți înainta cu mașina o porțiune de câțiva kilometri, pe malul râului Neagra. Vei trece pe lângă un punct de acces în Parcul Național Călimani, unde trebuie să plătești taxa de de 6 lei/adult și 3 lei/copil. Drumul continuă spre cariera de sulf, urcă pe lângă ea și ușor, ușor începe să îți dezvăluie creasta masviului cu cele două vârfuri, așezate parcă strategic la un capăt și la celălalt. Odată ajung pe platoul din partea de sus a carierei poți lăsa mașina și intra efectiv pe traseu. Te afli în Șaua Negoiu și în maxim două ore vei ajunge la 2.102m altitudine.

Traseu de o zi în Munții Călimani

Șaua Negoiu – Vârful Negoiu Unguresc – Vârful Pietrosul Călimanilor

Marcaj: Dungă roșie / Distanță dus-întors: 8 km / Timp de mers dus-întors: 2 ore și jumătate

Notă: Traseul poate fi parcurs integral pe jos urmărind marcajul cruce roșie care pornește din satul Gura Haitii și ajunge mai întâi pe Vârful Pietrosul Călimanilor, iar apoi pe Negoiu Unguresc. Consultă harta Parcului Național Călimani pentru mai multe detalii.

Imediat cum începi traseul observi că el se intersectează – pe o scurtă porțiune – cu Via Maria Theresia, traseul deja celebru al maratonului cu același nume, desfășurat anual începând din 2016 și organizat de Tășuleasa Social. Atenție că porțiunea comună nu este foarte lungă, traseul de maraton se desprinde în câteva sute de metri și continuă pe curbă de nivel, sub creasta Călimanilor.

Deși prima porțiune din traseul nostru spre creastă pare mai degrabă ca o plimbare însoțită de mici gustări cu afinele de pe marginea sa, nu trece mult timp până la prima urcare susținută. Ea începe printre brazi și continuă prin jnepeniș până ajungi în zona cu vegetație minimă, unde te prrinzi rapid de ce i se spune „Pietrosul” vârfului la care vrei să ajungi.

Bucata de urcare mai susținută nu are zone expuse, dar îți va solicita picioarele pentru 30-45 de minute, în funcție de ritmul pe care îl ai. Pulsul crescut te va face să crezi că primul vârf pe care îl vezi de aici e chiar Pietrosul Călimanilor, dar nu te lăsa păcălit de mirajul efortului. E Negoiu Unguresc, de pe care nu mai ai mult, ce-i drept, și ajungi pe Pietrosul.

Odată ajuns pe creasta, începi să ai o priveliște foarte bună de jur împrejur. Dacă e vremea bună poți vedea atât Munții Rodnei ori Masivul Ceahlău, cât și celelalte formațiuni muntoase din sudul Carpaților Orientali. Nu-i exclus să vezi și din Meridionali, dar depinde întotalitate de vreme. Și de noroc.

Porțiunea dintre cele două vârfuri e ușor de parcurs, ultima urcare fiind puțin mai abruptă, însă nu se întinde pe o porțiune foarte mare cât să te vlăguiască. Ajungi rapid pe vârf, cam la o oră și jumătate de când ai pornit dinspre carieră. Aici, dacă ai norocul nostru și nu mai e nimeni în zonă, ai impresia că nimic nu îți poate răpi liniștea și calmul pe care ți le dă muntele. Mai auzi din când în când sunetele unor păsări prădătoare sau ale unor ciori și cam atât. Am zăbovit mai bine de o oră aici, atât de mult ne-a plăcut. Desigur că n-am putut să nu ne gândim la cum s-ar vedea un răsărit de aici, dar asta nu face decât să ne dea motiv pentru o nouă întâlnire cu Munții Călimani, poate și cu o campare peste noapte.

Apropo de campare, zona prielnică pentru așa ceva este la începutul traseului, există și indicatoare care să te ajute. Tot acolo în preajmă este și un izvor de apă, deci nu ai de ce să îți faci griji. Atât doar să ai tot echipamentul necesar rămânerii peste noapte peste munte, căci oricât de frumoase ar fi priveliștile și întreaga expriență, siguranța ta e pe primul loc.

Întoarcerea din creastă și coborârea au fost floare la ureche, parcă nici nu am simțit cum a trecut ora de când am pornit de pe Pietrosul Călimanilor și până am ajuns pe platoul de care povesteam.

Întreaga experiență a fost în permanență ajutată de peisajele minunate care ne-au trecut prin fața ochilor. Pădurea „păzește” frumos și impunător creasta de piatră a masivului, jnepenii asigură ca la carte trecerea dintre cele două zone de nivel, iar Drapelul României veghează ca simbol peste toate acestea, prins de crucea de pe Vârful Pietrosul Călimanilor.

Iată cum se vede întreg peisajul într-o filmare aeriană. Ca să te bucuri din plin de experiență, setează calitatea maximă – 4K.

Călătorii frumoase în munții României, dragi prieteni! Pe data viitoare.