Munții Măcin: Traseu de o zi pe Culmea Pricopanului

Cei mai vechi munți din România, Munții Măcinului, te poartă prin niște peisaje cum nu mai întâlnești în niciun alt loc din țară. Am străbătut Culmea Pricopanului, care ne-a învățat o adevărată lecție de geografie, dar în același timp și una de istorie.
Total
16
Shares

Cei mai vechi munți din țara noastră sunt și printre cei mai spectaculoși. Într-o mare întindere a câmpiilor din Dobrogea vezi niște creste care schimbă complet peisajul. Aflați în partea de nord a Dobrogei, între câmpiile întinse și traseul curbat al Dunării în drumul spre deltă, Munții Măcin te poartă într-o altă lume.

Deși cel mai înalt vârf din Munții Măcinului are 467m (Vârful Țuțuiatul), când ești pe creastă (Culmea Pricopanului), trăiești niște experiențe similare cu unele de pe munți mai înalți.

Priveliștea de pe Vârful Sulucul Mare

Am trecut de multe ori prin zonă, dar abia de curând am străbătut Culmea Pricopanului, unul dintre cele mai frumoase trasee din Măcin. În momentul în care intri pe traseu te întrebi ce te poate surprinde. Pare un deal obișnuit, iar în față e o mare întindere de piatră. Însă spectacolul Munților Măcin e pe cale să înceapă, iar tu vei coborî de pe munte mai bogat datorită întregii experiențe.

Traseu de o zi în Munții Măcin

Culmea Pricopanului

Marcaj: Bandă albastră / Distanță (traseu circuit): 12 km / Timp de mers: 4 ore

Traseul începe de aici, imediat cum ieși din localitatea Măcin. Vei face stânga pe un drum pietruit, foarte lat, și vei merge până în capătul lui unde vei lăsa mașina. Vei străbate muntele din fața ta, îl vei înconjura pe creasta și te vei întoarce în același loc.

Există două opțiuni de parcurgere a Culmii Pricopanului: fie să pornești spre dreapta cum privești muntele, iar primul vârf întâlnit să fie Sulucul Mare, fie faci stânga, iar în acest caz vârful Caramalău e cel pe care vrei ajunge primul. Noi am ales prima variantă.

Imediat cum intri pe traseu te întâmpină o vegetație bogată. Ai porțiuni de potecă prin mici desișuri de pădure, urci domol pe un deal care-ți servește drept încălzire, și nu după mult timp ajungi într-un loc în care începi să înțelegi istoria și geografia Munților Măcin. Cu o abetere scurtă spre dreapta de la traseu, vei ajunge pe o „terasă” în care stau așezate stânci desprinse din masiv, șefluite de trecerea timpului, dar și a vântului. E o primă deschidere care își oferă o frumoasă priveliște spre culmea pe care o vei străbate. Este și un loc în care te vei opri să faci multe fotografii.

Fragmente de istorie cu aceste stânci din Munții Măcin

De aici traseul începe să urce mai susținut, asta până ajungi pe Vârful Sulucul Mare, a cărui altutidune este de 370 de metri. În continuare vei coborî și urca de mai multe ori pe vârfurile care se întrezăresc. Deși de la distanță par urcări dificile, când te apropii îți dai seama că perspectiva ți-a jucat feste și că nu ai de a face cu ceva greu sau obositor. Iar când pui peste asta și peisajul care ți se dezvăluie, uiți instant de orice efort.

Am parcurs Culmea Pricopanului într-o zi în care am înțeles rapid de ce acești munți și-au pierdut din înălțime de-a lungul sutelor de milioane de ani. Vântul joacă un rol cheie, iar noi am simțit-o pe propria noastră piele. Noroc de gecile wind-stopper, altfel poate că ne toceam și noi ca munții. Deși câteva kilograme în minus n-ar fi fost chiar rele. Rafalele de vânt depășeau 50 de kilometri la oră. Așa arătau aplicațiile meteo, realitate pare să fi fost puțin mai dură.

Uite așa știe să te învețe rapid natura o lecție de geografie. Apropo de lecții, am văzut multe familii cu copii pe parcursul traseului. Poate fi un loc potrivit pentru inițierea celor mici în „tainele” muntelui. Vor face cunoștință atât cu muntele, cât și cu fauna ori flora pe care acesta le găzduiește. Aici vor putea vedea broaște țestoase, de exemplu, sau gușteri dobrogeni, șopârlele cu cap albastru. Deși nu sunt des întâlniti, trebuie avută atenție la șerpi, care pot fi prezenți ca în orice alt loc din Dobrogea. Stâncile sunt un loc bun în care să se ascundă, dar și pe care să stea și să se încălzească, ca să-și grăbească digestia.

Sfinxul Dobrogean – În centrul cadrului

Străbătând Culmea Pricopanului în continuare, am mai ajuns și pe celelalte vârfuri de pe traseu: Sulucu Mic, Piatra Râioasă, Vraju și Caramalău. În a doua jumătate a traseului am trecut și pe lângă Sfinxul Dobrogea, un alt rezultat al măiestriei vântului. Îl vezi cum stă mândru și impunător și privește peste întreaga regiune a Dobrogei. Pare un bătrân înțelept care a învățat de la timp cele mai bune lecții.

E un mic ocol pe care trebuie să îl faci ca să ajungi la Sfinxul Dobrogean, dar indicatoarele te vor ajuta să te orientezi. Ai semnal bun la telefon pe tot parcursul traseului, așa că poți arunca rapid un ochi pe hărțile/aplicațiile de munte pentru mai multe informații.

Nici nu ai simțit cât de repede a trecut timpul și deja te apropii de finalul traseului. Începi coborârea, iar spre finalul ei vei trece pe lângă zona în care este permis campatul, dar și pe lângă Mănăstirea Izvorul Tămăduirii.

Odată încheiat traseul, îți vei dori să revii. Noi asta am simțit. Visăm la un răsărit surprins pe Culmea Pricopanului, sus pe creastă, dar și la liniștea unui apus. Sau o noapte de august cu „ploaia de stele” deasupra noastră.

Iată și filmările aeriene făcute pe durata călătoriei noastre. Spectaculos întregul loc!

Filmare aeriană 4K: Munții Măcin – Culmea Pricopanului

Călătorii frumoase pe munte, dragi prieten! Pe data viitoare!


Zbor peste Munții României este un proiect inițiat de Dragoș Asaftei și susținut de AQUA Carpatica. Partener de mobilitate: BavariaOnline.



2 comments
  1. Frumoasă și utilă descrierea traseului. Numai că ce numiți în poze a fi „Sfinxul Dobrogean” este de fapt „Degetul”. Vă pot pune la dispoziție fotografii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Munții Bucegi: Traseul din Padina spre Șaua Strungă și Șaua Bătrâna

Traseul dintre Padina spre Șaua Strungă și apoi spre Șaua Bătrâna te aduce față în față cu niște priveliști frumoase asupra abrupturilor din nord-vestul Bucegilor, cât și asupra Munților Piatra-Craiului, Leaota ori Făgăraș, dacă atmosfera-i curată. E un traseu fără porțiuni expuse ori urcări abrupte.
View Post